Miercuri, 12 Noiembrie 2003: Cum a mânjit Nastase presa americana cu banu’ public
Va încearca un dor nebun dupa figura lui Adrian Nastase
– Premierul Minune! E dimineata la Washington si probabil ca în
tara tocmai ruleaza niscaiva tele-jurnale. Tânjiti de peste Ocean! Familia,
prietenii si colegii au privilegiul sa vada pe toate posturile figura premierului.
Si pe unu si pe doi, si pe Acasa, cu vreun interviu de la Cornu. Asta dupa ce
dis-de-dimineat au absorbit aceeasi figura din ziarele aparute. Aparute tot
din bunavointa Lui. Exista însa o sansa si pentru cei din Statele Unite.
Va dam un pont: în presa americana s-ar putea sa nimeriti peste un interviu
însotit de poza lui Adrian. Sa nu va mirati, nu este o pura întâmplare.
Nu! Pentru ca imaginea lui Adrian Nastase sa traverseze Atlanticul s-au platit
bani grei. Cam 151 de mii si 67 dolari din bani publici. Banii au fost platiti
firmei americane DCS Group, din Washington. Compania americana a prestat serviciile
stabilite în contractul cu premierul României pe o perioada de 6
luni în anul 2002. Care contract stabilea (vezi facsimil) ca singura sarcina
a companiei americane „aranjarea de interviuri media” pentru beneficiar,
adica pentru premierul Nastase. Prima transa, de 40 de mii de dolari, a fost
achitata în Aprilie 2002, înaintea derularii efective a contractului.
Pentru acesti bani firma DCS Group urma sa realizeze urmatoarele: „servicii
de relatii publice pentru beneficiar; va folosi contactele media pentru a crea
oportunitati în favoarea beneficiarului; va aranja întâlniri
cu lideri politici ai Statelor Unite”. A doua transa în valoare
de 111.067 dolari, este raportata pe 31 Octombrie. DCS Group a raportat ca pentru
acesti bani nu a facut decât sa „aranjeze interviuri media”
pe o perioada de sase luni. Acelasi beneficiar – premierul Nastase.
Sa va explic! În baza „Foreign Agents Registration
Act” adoptat în 1938 (cu 12 ani înainte de nasterea premierului
Nastase), procurorul general american prezinta Congresului Statelor Unite de
doua ori pe an un raport detaliat privind „natura, sursa si continutul
materialelor informationale diseminate si distribuite de catre agentii beneficiarilor
straini, înregistrati sub incidenta acestui Act”. Pe scurt, raportul
catre Congresul american listeaza toate contractele de lobby pe care guverne,
partide sau alte institutii oficiale din strainatate le încheie cu firme
sau persoane din Statele Unite. Printre cele câteva sute de contracte
derulate în anul 2002, raportul contine si contractul cu numarul de înregistrare
5493, detaliat mai sus, între firma DCS Group din Washington si premierul
României.
Stati linistiti, contractul mentionat nu este singurul încheiat
de catre oficialii români în 2002 cu firme americane de PR. Au mai
fost înca alte 6, pe care le vom enumera de îndata. William
J. Burhop din Washington a primit 80 de mii de dolari pentru a discuta
cu membri ai Congresului si cu staff-ul lor accesul României la NATO,
între martie si septembrie 2002. Cosmos Inc din Bethesda
nu a raportat suma pe care a primit-o si nici obiectul contractului cu Banca
Nationala a României. Dutko Group Companies, firma mama
a DCS Group, este si ea pe lista. Partenerul Dutko a fost Guvernul României,
pentru o suma si activitati neraportate. McGuire Woods Consulting a
încasat 150 de mii de dolari tot de la Guvernul României. Obiectul
contractului a fost „contactarea membrilor Congresului si a staff-ului
executiv” pentru a sprijini România în eforturile de aderare
la NATO. Compania a pregatit si un summit care urma sa aiba loc la Bucuresti,
aranjând totodata întâlniri dintre membri ai Guvernului si
membri ai Congresului. Vizita premierului Nastase de la sfârsitul lunii
Octombrie 2002 a fost pregatita de aceeasi companie. Orion Strategies
LLC a discutat cu oficiali ai Guvernului american largirea NATO si
transformarile care au avut loc în România. A încasat pentru
aceasta peste 100 de mii de dolari. Romanian National Tourist Office
din New York a încasat aproape 140 de mii de dolari de la ministerul de
resort, pentru promovarea turismului în SUA. Daca tragem linie si adunam
cifrele existente, vedem ca Guvernul Nastase a cheltuit în Statele Unite
în 2002, peste 300 de mii de dolari pentru lobby privind aderarea la NATO,
140 de mii pentru atragerea turistilor americani si 150 de mii de dolari pentru
atragerea mustelor bete la interviuri cu premierul Nastase. Deci imaginea premierului
se situeaza ca importanta undeva între imaginea României si problema
aderarii la NATO.
Sa revenim în România. O cautare în arhiva electronica
a bibliotecii de acte normative a Ministerului Justitiei nu releva nici un contract
de promovare a imaginii premierului pe anul 2002, încheiat cu firma DCS
Group. Cu atât mai ciudat cu cât apar destul contracte guvernamentale
pentru promovarea imaginii externe a României.
Vom merge chiar mai departe! Secretul pastrat în jurul contractului
cu DCS Group poate avea o explicatie destul de simpla. Conform Pachetului de
legi Anticoruptie este interzisa folosirea de catre demnitari a resurselor publice
pentru promovarea imaginii personale sau pentru obtinerea unor profituri private.
Legea 161/2003 la articolul 114 spune clar acest lucru. Desigur ca Legea 114
nu se aplica retroactiv, dar daca activitatea de anul trecut a sefului Guvernului
intra sub incidenta acestei Legi, cum ne putem astepta ca pachetul de legi anticoruptie
sa fie pus vreodata în practica? Trebuie adaugat si ca în urma cu
câteva luni a mai existat un caz asemanator, privind tiparirea cartii
„Quo Vadis, Europa?” – autor Adrian Nastase, tot din fonduri
publice. În cele din urma, premierul si-a gasit un sponsor privat pentru
acoperirea cheltuielilor cu tiparirea cartii si a returnat banii Guvernului.
Am încercat ca fraierii sa contactam compania DCS Group
la Washington si am aflat ca aceasta companie nu mai exista. Ea a fost desfiintata
la 1 octombrie, iar angajatii sai preluati de Ogilvy în cadrul unui parteneriat
cu firma-mama Dutko Group. Am insistat si am ajuns la Stephen Brown, vicepresedinte
în cadrul companiei Dutko. Acesta ne-a spus ca nu mai are nici o legatura
cu persoanele care au lucrat în cadrul DCS si ca nu poate încalca
sub nici o forma confidentialitatea contractelor desfasurate cu clientul sau,
Guvernul României.
Care va sa zica am nimerit bine. Dar nu unde trebuie! Pentru
ca de aceeasi opacitate ne-am lovit si în discutiile cu purtatoarea de
cuvânt a premierului Nastase. Despina Neagoe a devenit din ce în
ce mai expeditiva, de la o convorbire telefonica la alta, cerând în
cele din urma o solicitare oficiala cu privire la amanuntele contractului cu
DCS Group. Solicitare care nu a primit raspuns nici pâna la aceasta ora.
Lucrurile sunt însa destul de simple si îi putem sugera doamnei
Neagoe urmatorul comunicat de presa: „În timp ce sute de mii de
dolari au fost cheltuiti pe actiuni de lobby si PR pentru promovarea Românie,
premierul a considerat necesara si promovarea imaginii domniei sale în
presa americana. A platit indirect mass-media americana pentru a-l intervieva.
O activitate tipica de PR, din care câstigurile de imagine ale persoanei
Adrian Nastase sunt evidente. Pentru aceasta a cheltuit o caruta de bani. Din
banii vostri! O actiune daca nu ilegala, macar profund imorala, pentru care
premierul îsi prezinta demisia!”
Stefan
Cândea, stefancandea@crji.org
Sorin Ozon, sorinozon@crji.org
Centrul Român pentru Jurnalism de Investigatie, www.crji.org