Luni, 29 Septembrie 2003: Comert cu saracia

Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie si Institute for War and Peace Reporting din Londra, Marea Britanie au inceput sa lucreze in urma cu un an pe un proiect regional de investigatie axat pe subiectul traficului de fiinte umane in Balcani. CRJI a coordonat un grup de jurnalisti din sapte tari balcanice. Intentia CRJI a fost sa investighezemai ales radacinile, originile, fenomenului pentru a oferi o noua perspectiva asupra traficului de fiinte umane in regiune.

SISTEMUL

In noiembrie 2002, Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) estima ca aproximativ 200 de mii de femei au cazut victime retelelor de trafic balcanice, ale caror ramificatii ajung pina in tarile Uniunii Europene.
Date ale Organizatiei Internationale pentru Migratie (OIM) arata ca cei mai importanti exportatori de carne vie inspre Occident sint Moldova, Romania, Ucraina si Rusia, urmate de Bulgaria.

Romania este centrul acestui gen de comert in principal din doua motive: pozitia sa geografica - care o face o tara de tranzit si existenta unui numar mare de persoane sarace, dispuse sa faca aproape orice pentru bani.
Cele mai importante rute de trafic incep in Romania: una care merge spre nord, catre Ungaria, cu ramificatie spre sud-vest, inspre fosta Iugoslavie si Albania, apoi peste Marea Adriatica, in Italia; cealalta, care merge direct inspre sud, prin Bulgaria catre Grecia.

In cadrul primei rute, fetele sint racolate indeosebi in Bucuresti si Timisoara, apoi vindute retelelor sirbesti, care le duc mai departe, fiind puse sa se prostitueze pe strazile Belgradului ori re-vindute in Bosnia, Kosovo sau Muntenegru. Unele fete ajung in Albania si apoi, via Italia, in tari din vestul continentului.

Cel de-al doilea traseu incepe din Romania si continua prin Bulgaria inspre Grecia. In Bulgaria, multe dintre fete sint oprite si apoi re-vindute diferitelor retele din Macedonia, Albania sau Italia.

Retelele de trafic de persoane reprezinta grupari de interese care depasesc divizarile entice. Ele sint cel mai adesea grupuri bine organizate, care au colaborat si inainte facind comert ilegal de droguri sau de arme. Asta nu inseamna ca nu exista si traficanti pe cont propriu.

Razboaiele din ultimul deceniu au facut din Balcani un adevarat rai pentru traficanti. Controalele la granite au devenit superficiale, iar comunitati umane intregi au fost saracite sau nevoite sa se confrunte cu renuntarea la codurile morale rigide, caracteristice regimurilor comuniste.

In intreaga regiune balcanica punctele de control vamal sint cel mai adesea prost echipate, iar functionarii usor de corupt. La fel de lesne se pot obtine pasapoarte false ori se pot contraface vize de calatorie.

Conflictele balcanice au contribuit totodata si la crearea unei piete a prostitutiei. Deloc surprinzator, la acest lucru a contribuit si influxul masiv de bani, odata cu venirea in zona a diferitelor misiuni internationale de mentinere a pacii. O sursa din cadrul Misiunii Natiunilor Unite in Kosovo (UNMIK) a declarat pentru IWPR, in luna august, ca piata e atit de dezvoltata aici incit multe fete prefera acum sa lucreze ca prostituate, fiind bine platite, tratate decent de "pestii" lor si "traind oricum mult mai bine decit in tarile de origine".

Din cele 826 de fete ajutate de OIM in intervalul mai 2001 - decembrie 2002, 590 (circa 77 la suta) se aflau in Kosovo, Bosnia si Muntenegru.

Sint mai multe metode de recrutare a fetelor. Una dintre ele consta in folosirea anunturilor in ziare, unde se promit fie slujbe necalificate, precum cea de chelnerita, fie casatorii cu cetateni occidentali.

Dupa ce fetele sint ademenite, traficantii le confisca pasapoartele apoi le obliga sa se prostitueze.

Mai rar, dar totusi unele dintre ele reusesc sa scape. Numai ca multe sint in cele din urma re-capturate de catre traficanti sau urmarite si amenintate chiar si in centrele de adapost.

Pentru obtinerea unei imagini cit mai clare a acestui fenomen reporteri IWPR din opt tari balcanice au urmat rutele retelelor de trafic de persoane, incepind din Romania, spre sudul Bulgariei, continuind cu Grecia, Albania si apoi intorcandu-se spre nord, prin fostele republici iugoslave. Au fost vizitate cluburi de noapte, baruri, hoteluri si bordeluri, s-a stat de vorba cu fetele implicate, cu traficanti sau "pesti", dar si cu autoritati ori oficialitati locale.

COMERT IN ASTEPTAREA OLIMPIADEI

La Kulata, punct de trecere a frontierei dinspre Bulgaria catre Grecia, zeci de taxiuri stau aliniate zi si noapte. Surse ale politiei locale spun ca multe dintre aceste masini asteapta traficanti greci, pentru a-i duce spre Sandanski si Petrici, doua orasele bulgaresti devenite adevarate centre zonale ale traficului de persoane. Aici, fete din intreaga regiune balcanica sau din tari ale fostei URSS sint vindute si cumparate la lumina zilei. Unele dintre ele ajung in Italia, si apoi in vestul Europei, dar cele mai multe sfirsesc prin diferite cluburi de noapte din nordul Greciei.

Ca o ironie a istoriei, Sandanski este locul de nastere al unuia dintre cei mai celebri sclavi ai istoriei, Spartacus. Spre deosebire de cunoscutul gladiator, sclavii de azi nu pot sa se revolte impotriva stapinilor lor. Fetele sint prea slabe, departe de casa si prinse intr-un mecanism extrem de bine organizat, ceea ce face aproape imposibila evadarea lor.

Ofiteri din politia greaca au declarat pentru IWPR ca transferul fetelor din Bulgaria in Grecia este controlat de o retea criminala cu conexiuni bine puse la punct. In Sandanski, spre exemplu, seful retelei de traficanti conduce o intreaga afacere - care cuprinde si firma de taxiuri ce trece fetele peste granita - iar activitatea lui este tolerata de autoritatile bulgare.

In luna aprilie, jurnalisti IWPR s-au prezentat drept potentiali clienti si au incercat sa vada care sint preturile fetelor, atit in Sandanski cit si in Petrici. Reticenti la inceput, soferii de taxi au acceptat in cele din urma sa le faca legatura cu cineva care le-ar "putea rezolva problema". Fetele sint evaluate in functie de virsta si experienta, dar in medie sint vindute cu circa 2500-3000 de euro. "Daca fata e proaspata si foarte tinara pretul poate creste mult de tot", spunea un traficant.

Tarifele si numarul fetelor traficate inspre Grecia se asteapta sa creasca foarte mult la anul, pe perioada Olimpiadei.
Nu mai trebuie spus ca traficantii sint foarte bine organizati. Verifica intotdeauna scrupulos identitatea clientilor pentru a evita astfel capcanele politistilor; au in dotare echipament performant care le permite sa evite ascultarea de catre autoritati a convorbirilor telefonice; si nu in cele din urma conduc posturi TV ilegale unde se difuzeaza filme porno sau se prezinta adresele unor bordeluri.

MAFIA ALBANEZA

La marginea unui sat albanez, unde saracia e la ea acasa iar strazile neasfaltate au gauri largi, nu e deloc surprinzator sa vezi magari carind lemne de foc si trecind agale pe linga ultimele modele de Audi, Mercedes ori chiar Lamborghini.

In aceasta saraca tara balcanica, bogatia ostentativa este intotdeauna asociata cu crima organizata, problema specifica Albaniei post-comuniste si ale carei tentacule ajung pina in vestul Europei. In luna iunie, Centrul de Cercetare a Pietelor Mondiale (WMRC) arata intr-un raport ca mafia albaneza a devenit notorie pe intreg continentul, excelind in comertul ilegal cu droguri si in traficul de fiinte umane.

In ultimii cinci ani, oficialii de la Tirana, fie ca au fost ministri de interne sau procurori generali, au recunoscut ca Albania a devenit o tara de tranzit pentru prostituatele din Balcani in drumul lor spre Occident; in plus, tot mai multe fete albaneze au devenit la rindul lor victime ale traficului cu carne vie. Este specific Albaniei ca, datorita unor traditii extrem de conservatoare, fenomenul prostitutiei sa nu existe in aceasta tara, in schimb implicarea retelelor albaneze sa fie semnificativa.

Raportul IOM pe anul 2001 dedicat victimelor traficului de persoane in Balcani arata ca rutele prostitutiei trec prin porturile albaneze Vlora si Durres, avind ca destinatie finala Italia. Odata ajunse aici riscurile la care sint supuse fetele nu se reduc. Conform datelor oficiale ale Ministerului italian de Interne, acum doi ani nu mai putin de 168 de prostituate straine (indeosebi din Albania si Nigeria) au fost ucise, majoritatea de catre "pestii" lor. Problema nu este de data recenta caci in 1998 autoritatile de la Roma au decis modificarea Legii pentru persoanele straine in asa fel incit persoanele ajunse in Italia pentru a fi exploatate sexual sa poata beneficia de asistenta medicala. In perioada martie-decembrie 2000, nu mai putin de 20 la suta dintre persoanele care au beneficiat de asistenta erau sosite din Albania.

In orasul Fier din centrul Albaniei trei buncare mici, din metal, cu paturi stravechi si niste mese inauntru, sint folosite drept adaposturi pentru fetele care au reusit sa scape din miinile traficantilor. Facilitatile au fost construite de colonelul Xhavit Shala, fost ofiter de politie care acum lucreaza in departamentul de statistica al Ministerului albanez de Interne. El a reusit sa stringa 18 mii de dolari de la diferiti oameni de afaceri locali, in conditiile in care autoritatile nu au vrut sa-l ajute.

Shala a avut numeroase discutii cu lideri din oras, cu profesori, cu oameni simpli carora le-a explicat ca traficul cu fiinte umane le afecteaza in mod negativ viata comunitara.

Intr-un interviu pentru IWPR, Shala a declarat ca pentru a rezolva problema traficului din si prin Albania este nevoie de o schimbare totala de optica la nivelul societatii, indeosebi in ce le priveste pe prostituatele locale. "Albanezii trebuie sa invete sa trateze aceste femei ca pe niste victime si nu ca pe niste prostituate. Spun adesea familiilor ale caror fete au ajuns in strada ca nu este doar vina fetelor ca au ajuns sa-si vinda astfel trupul", spune Shala. "Statisticile oricum arata ca cel mai adesea chiar familia este cea care indeamna fetele sa se prostitueze".

Frica de a nu cadea prada retelelor de carne vie este atit de mare incit unele fete tinere refuza sa mearga la scoala. Organizatia "Salvati Copiii" arata in 2001 ca "in zonele sarace ale Albaniei, unde se face cel putin o ora pina la scoala, 90 la suta dintre tinere nu primesc nici un fel de educatie".

Fenomenul rapirii de persoane este atit de raspindit si pentru faptul ca politia locala este corupta. In primele cinci luni ale anului trecut, la insistentele comunitatii internationale, s-a desfasurat o campanie de prevenire a traficului de persoane. 102 ofiteri de politie au fost descoperiti ca avind legaturi cu lumea interlopa, dintre care 16 au fost inchisi, 12 transferati iar alti 15 au primit pedepse minore.

Un raport secret al guvernului de la Tirana, document vazut de IWPR, arata ca peste 100 de mii de albanezi au cazut victime traficului de persoane in intervalul 1993-2001. Cite dintre acestea au fost prostituate nu s-a putut estima. Se vede insa cu ochiul liber ca numarul lor nu e deloc mic. Un raport IOM arata spre exemplu ca majoritatea prostituatelor din cartierul londonez Soho sint din Kosovo si Albania.

GRANITELE PERMEABILE ALE MACEDONIEI

Mergem prin nordul Macedoniei, spre Kumanovo, pe drumuri pitoresti ce urca spre culmile muntilor ªarplanina. In centrul orasului strazile sint aglomerate dar reusim sa oprim la un magazin de bijuterii care arata infloritor. "Afacerile imi merg bine caci pe aici trec o multime de femei", spune proprietarul magazinului. "Vind foarte multe inele pentru femei din Ucraina, Romania sau Albania. Adesea cumpara bijuterii chiar barbatii care au grija de fete. Ei au nevoie de marfa buna pentru a-si putea face meseria".

Daca Romania este punctul de plecare al retelelor de trafic iar Albania capatul, Macedonia se afla undeva la mijloc. Aceasta tara are cele mai numeroase granite comune dintre toate statele balcanice, iar in plus relieful muntos, punctele de vama prost echipate fac din Macedonia un loc ideal pentru traficantii de carne vie. Se spune ca granita dintre Kosovo si Macedonia este cea mai permeabila din intreg spatiul est-european.

Stind pe un scaun de plastic, imbracata intr-un trening saracacios, dar puternic fardata, Iuliana Serban priveste fix podeaua. Fata de 21 de ani nu este prea vorbareata, lucru lesne de inteles tinind cont de toate cele prin care a trecut. Numai ca ea este o norocoasa, fiind una dintre putinele fete ajunse in Macedonia care a reusit sa scape de "pestele" care o obliga sa se prostitueze. Acum si-a gasit adapost la un centru special si in plus este cuprinsa intr-un program de ocrotire a martorilor caci depune marturie intr-un proces impotriva celor care au abuzat-o sexual.

Povestea ei releva doar o parte din afacerea prospera pe care o reprezinta traficul de fiinte umane in nordul Macedoniei, inceput in orase precum Tetovo, Valesta ori Struga si continuat apoi spre sudul tarii.

"Pestele" Iulianei, Dilaver Bojku Leku, a fost condamnat in luna martie pentru incurajarea prostitutiei si condamnat la sase luni de inchisoare. Despre Leku se stia ca e liderul celei mai mari retea de traffic din Macedonia, el fiind proprietarul a zece baruri, unde lucreaza fete din Moldova, Romania sau Ucraina.

"Mi s-a spus ca o sa lucrez in Grecia, dar nu ma asteptam sa fiu vinduta. Dupa ce in Serbia am trecut prin miinile mai multor proprietary, in cele din urma am ajuns in Macedonia acum doi ani, in Velesta, unde am lucrat timp de cinci luni in barul Expresso al lui Leku", spune Iuliana Serban.

Leku a devenit foarte cunoscut dupa ce a reusit sa fuga din inchisoare in luna iunie a acestui an, lucru ce a afectat mult imaginea guvernului macedonean. El a fost totusi prins in Muntenegru, extradat si acum asteapta rejudecarea cazului sau, alaturi de alti patru complici.

Aceasta poveste a atras atentia comunitatii internationale care tot incearca sa ajute la distrugerea retelelor criminale din Balcani si la stoparea exodului de persoane catre vestul Europei. Numai ca mai sint multe lucruri de facut in acest sens, inclusiv adoptarea unei legislatii eficiente. "Incapacitatea guvernului de la Skopje de a impune pedepse mai mari pentru infractori ridica numeroase semne de intrebare. Se poate vorbi de teama sau de coruptie si incompetenta?" se intreba recent ambasadorul american in Macedonia, Lawrence Butler, cu ocazia prezentarii unui raport al Departamentului de Stat privind traficul de fiinte umane.

LA DISPOZITIA "INTERNATIONALILOR"

Una cite una, cele trei fete incep sa-si intinda miinile, in cautarea aplauzelor dar mai ales a banilor. Tocmai au terminat un program de striptease. Bine ati venit la The Dancer, un bar soios din centrul orasului Pristina, capitala provinciei Kosovo.

Intr-un colt, o femeie micuta, slabanoaga, tipa cu o voce stridenta, intr-un efort sustinut de a ne atrage atentia.
Noaptea de abia a inceput si noi sintem singurii clienti din bar. Dupa o vreme, femeia care nu arata tocmai grozav se apropie de masa noastra si incepe sa ne spuna ca stie ca nu am venit aici pentru a dansa ci pentru ce ea numeste "putina distractie cu fetele".

"E 50 de euro pentru o ora. Nu o sa aveti nici o problema, caci nimeni nu intra neanuntat in bar. Nici politia nu se baga.", spune femeia al carei nume e Iana.

Cu certitudine nu securitatea e o problema la The Dancer. Clubul, aflat undeva la subsol, arata ca o fortareata, fara ferestre si cu usi cu gratii. Linga intrare, ascuns dupa niste bucati de BCA, sta un tip ce vinde guma de mestecat dar care supravegheaza pe oricine trece pe acolo.

"Nu v-au placut fetele? Cam asa e, acum nu avem pe cele mai grozave", ni se adreseaza barbatul, in timp ce iesim din bar. "Nici mie nu prea imi plac. Dar sa reveniti in curind caci urmeaza sa soseasca ceva prospaturi din Ucraina".
Astfel de cluburi si bordeluri sint foarte numeroase in Kosovo. Regiunea este o destinatie favorita a traficantilor de carne vie caci fetele nu sint destinate localnicilor ci asa numitilor "internationali".

Economia provinciei Kosovo este in foarte mare masura dependenta de prezenta oficialilor comunitatii internationale si a trupelor de mentinere a pacii. Ei formeaza asa-numitii "internationali". In orase precum Pristina sau Prizren, exista numeroase magazine, restaurante sau cluburi de noapte, toate aratind modern, aparute pentru a satisface gusturilor numerosilor straini aflati in Kosovo.

Foarte multi localnici fac acum afaceri pe seama buzunarelor "internationalilor".
"Majoritatea oamenilor de aici cistiga bine din traficul de droguri sau de femei. Ei stiu traseele foarte bine, cunosc zonele minate din provincie si pot intra acolo unde trupele militare nu au acces", a declarat pentru IWPR un ofiter de rang inalt din Forta de Protectie a ONU (KFOR).

"KFOR nu este foarte interesata sa intervina impotriva acestui fenomen pentru ca nu vor sa riste conflicte cu localnicii. Un singur exemplu: recent a fost lansata o racheta impotriva unui punct de control militar. Nu s-a intreprins nici o ancheta. Oamenii din KFOR nu sint din aceasta regiune si nu vor sa-si riste pielea degeaba. Nu le prea pasa de ce se intimpla pe aici."

POLITIE INCAPABILA SI CORUPTA

Sursa KFOR mai spune ca politia locala nu numai ca este incapabila sa stopeze fenomenul traficului dar ca exista multi ofiteri care conduc propriile retele.

"De fapt nici nu stiu daca pot fi numiti politisti. Localnicii pot deveni ofiteri dupa un curs de pregatire de numai trei luni. Dupa asta ei sint interesati doar cum sa mai cistige un ban in plus si cum sa-si plimbe mindri uniformele si masinile pe care le-au primit de la comunitatea internationala".

Probleme cu politia sint in majoritatea tarilor din Balcani. In Bosnia, spre exemplu, eforturile de combatere a retelelor de trafic au fost subminate chiar de schimbarile premature in organizarea sistemului politienesc, mai exact de inlocuirea - in ianuarie curent - a Fortei de Politie sub mandat ONU (IPTF) cu una sub mandatul Uniunii Europene (EUPM). A rezultat ca cei 1600 de ofiteri IPTF care erau distribuiti in circa 200 de locatii pentru a instrui, echipa si monitoriza fortele de politie locala au fost inlocuiti cu doar 480 de membri.

Cu putin inainte de aceste modificari, coordonatorul IPTF pentru operatiuni speciale, John O'Reilly, atentiona asupra faptului ca retelele de traficanti si-au sporit activitatea. "Criminalii au inceput deja sa aduca fete noi si se deschid tot mai multe baruri si localuri de noapte desi noi am tot inchis multe dintre ele".

Intr-un interviu pentru IWPR, O'Reilly s-a declarat sceptic in ce priveste capacitatea fortelor politienesti ale UE de a rezolva problema traficului cu carne vie.

"Dupa umila mea parere, sistemul nu va functiona. Exista vointa, dar si multa coruptie, inclusiv persoane in posturi inalte care tolereaza acest fenomen".

Aceasta este exact situatia in Muntenegru, unde recent au fost descoperiti oficiali implicati direct intr-o retea de trafic. In iulie, o comisie OSCE a inceput sa investigheze situatia adjunctului procurorului general, Zoran Piperovici, si a altor trei demnitari banuiti de legaturi cu o retea de prostitutie. Cazul lor a ajuns in atentia opiniei publice dupa ce o fata din Republica Moldova a declarat ca a fost drogata si violata de o banda de traficanti, Piperovici fiind direct implicat. Desigur ca toti cei patru oficiali muntenegreni neaga orice legatura.

Cazul descris mai sus este insa reprezentativ dintr-un anumit punct de vedere, caci arata slabiciunile sistemului juridic din majoritatea tarilor balcanice. Scandalul a erupt in clipa in care Procurorul General din Muntenegru, Zoran Radonjici, a declarat in luna mai ca exista insuficiente probe pentru inculparea colegilor sai. La presiunea comunitatii internationale, guvernul de la Podgorita a chemat o comisie OSCE care a preluat cazul. ªeful acestei comisii, Maurizio Massari, a declarat recent ca prin cazul Piperovici devine evidenta "incapacitatea sistemului juridic din Muntenegru de a face fata complexitatii situatiilor de trafic de persoane".

IN MIJLOCUL CIMPULUI MINAT

Parasind Pristina, ne indreptam spre sudul provinciei Kosovo, catre Prizren, si apoi spre granita cu Albania. Drumul trece prin localitati unde ravagiile razboiului, o anumita tensiune inte-etnica dar si semne ale opulentei sint cu toate prezente.

In apropierea punctului vamal din Qafa i Prushit, in fata unei vile cu doua etaje stationeaza citeva Mercedesuri nou-noute ce stralucesc in soare. Aproape toate au placute de inmatriculare din Elvetia. "Toate masinile apartin albanezilor din Kosovo. In timpul conflictelor din ultimii ani, foarte multi au plecat in Elvetia, dar acum s-au intors si sint implicati in diferite retele de trafic", spune o sursa din KFOR.

La citiva kilometri in afara localitatii incep cimpurile de mine. Un drum ingust, prafuit, trece prin mijloc. De o parte si de alta strajuiesc indicatoare galbene pe care scrie "minas, minas" dar si turnuri de beton masive construite de fortele sirbe pentru a opri eventuala invazie a tancurilor NATO.

Postul de control de la frontiera este construit pe un deal ce domina imprejurimile. Doar citiva vamesi se afla aici.
Activitatea lor este supervizata de mai multe echipe mobile ale politistilor ONU, care opresc si controleaza orice masina suspecta. Cu toate acestea, in zona traficul cu fete este extrem de intens. Conform Organizatiei Internationale pentru Migratii (IOM), majoritatea fetelor se indreapta spre Albania cu destinatia Italia, dar exista o miscare si in sens invers, spre Kosovo.

In ciuda eforturilor ONU, comertul cu carne vie nu poate fi stopat asta si pentru ca fortele de politie internationale nu sint dispuse sa-si riste viata si sa patrunda in mijlocul cimpurilor minate, acolo pe unde trec rutele traficantilor.
Situatia la granita cu Albania este putin diferita citiva kilometri mai la nord. Aici granita trece printre virfuri care au peste 2600 metri. Ca si in alte zone din Balcani, conditiile geografice ii ajuta pe traficanti sa-si faca meseria in mod eficient.

Interesant pentru o zona renumita pentru conflictele interetnice este faptul ca traficul cu carne vie are o dimensiune multinationala. "Nu exista nici o bariera de ordin lingvistic, religios sau etnic intre membrii diferitelor retele", a declarat pentru IWPR fostul sef al misiunii ONU in Bosnia, Jacques Klein. "Criminalii nu au nici o retinere sa colaboreze unii cu altii, iar retelele pe care le-au construit au o structura foarte sofisticata".

Cu toate acestea, sint unele fete care reusesc uneori sa evadeze din aceste retele.

PE CONT PROPRIU

In drumurile noastre prin Balcani am intilnit si fete care nu erau controlate de nici un "peste". In Bucuresti exista mai multe asemenea persoane care au reusit sa fuga din miinile celor care le rapisera. Dar si in Belgrad sint femei care acum lucreaza pe cont propriu.

Vera este una dintre ele. Traieste intr-un apartament micut, dar curat, undeva in centrul orasului. Pe un colt al patului sta un pachet de prezervative, putin mai incolo e scaunul unui WC. Nimic altceva. Vera nu e protejata de nici un peste, nu apartine vreunei retele. Fata de doar 22 de ani povesteste cu mindrie cum ea si o colega de camera au ajuns acum sa lucreze pe cont propriu.

"In luna martie am reusit sa fug dintr-o casa din Novi Sad, unde eram tinuta prizoniera. Pasaportul imi era confiscat, dar tot am fugit. Acum am propria mea afacere. Dam diferite anunturi in ziare, inclusiv numarul de telefon. Asa am ajuns sa lucrez singura".

Cu toate acestea Vera continua sa fie speriata. Nu se stie niciodata daca cei care au rapit-o nu vor reaparea. "Am fost vinduta, violata si tinuta inchisa. Acum nu imi ramine decit sa fiu foarte atenta la ce clienti am", adauga Vera. "Daca la telefon ni se vorbeste in sirbeste spunem ca este o greseala. Avem numai clienti straini. Stiu ca pierdem multi bani asa dar printre sirbi ar putea fi si cei care m-au rapit".

Serbia ramine inca un stat in care retelele mafiote sint foarte puternice. Dupa asasinarea premierului Zoran Djindjici, actiunile in forta ale politiei au afectat si retelele de trafic de persoane, numai ca acestea au inceput sa-si schimbe rapid aria de actiune. "In urma raidurilor politiei mai multe baruri si localuri de noapte au fost inchise, dar acestea au inceput sa fie mutate spre suburbiile Belgradului sau in alte locatii mai putin umblate", se arata intr-un recent raport al OSCE privind traficul de fiinte umane in Serbia.

Desi nu a beneficiat de tot atit de mult sprijin financiar precum alte tari balcanice, in Serbia problema traficului cu carne vie este in atentia opiniei publice. Exista mai multe ONG-uri preocupate de fenomen, ministerul de Interne a alocat fonduri pentru construirea unui adapost pentru fetele traficate, iar recent legislatia a fost inasprita in ce priveste infractiunile criminale.

O STRATEGIE REGIONALA ANTI-TRAFIC

Din Serbia, sa ne intoarcem in Romania, punctul de plecare al investigatiei noastre. Aici revedem pe Iana Matei, directoarea organizatiei Reaching Out, care a construit un adapost pentru fetele ce au reusit sa scape din retelele de trafic. De fapt, adapostul se compune din mai multe apartamente cumparate si amenajate in Pitesti, unde femeile reusesc sa se simta in siguranta.

Tot aici o reintilnim pe Diana, fata pe care, in ianuarie anul trecut, in timpul unei investigatii incognito am reusit sa o cumparam pentru suma de 400 de dolari. Precum Marcu, traficantul de la granita bulgaro-greaca, am fi putut sa o vindem pe Diana, fie undeva in Balcani, fie bandelor sirbesti care au relatii la Timisoara.

In ianuarie, cind am intilnit-o prima data, fata era inghetata, pe jumatate goala si flaminda. Tocmai petrecuse Anul Nou in Bucuresti in... cusca unui ciine.

Acum, cu ajutor din partea organizatiei ce o adaposteste, Diana revine incet-incet la o viata normala. Locuieste alaturi de alte citeva fete si invata sa aiba grija de ea si sa nu se mai teama. Nu ii va fi insa deloc usor. Urmele psihice ale anilor de abuzuri fizice si mentale din partea "pestilor" si a clientilor nu se vindeca usor.

Expertii considera ca problema traficului de carne vie in Balcani este una extrem de serioasa, care necesita coordonare regionala si sprijin din partea guvernelor occidentale si a organismelor specializate.
In acest sens, Uniunea Europeana a decis in martie constituirea unui grup de 20 de experti care sa propuna un set de masuri. Initiativa a fost precedata de o conferinta UE pentru combaterea criminalitatii in Balcani, unde s-a decis intarirea colaborarii intre statele Uniunii si armonizarea legislatiei tarilor est-europene, astfel incit traficantii sa se confrunte cu aceleasi pedepse indiferent de locul unde actioneaza. Bruxelles-ul a pus totodata la dispozitie fonduri, in cadrul programului AGIS, pentru cooperare regionala la nivel juridic si politienesc.

Julie Bindel, membra a comisiei UE recent constituite si cercetator pe probleme de abuz impotriva femeilor si copiilor la Universitatea North London, spune ca in ciuda eforturilor UE progresele sint minore iar actiunile nu trebuiesc concentrate exclusiv pe coordonare legislativa.

"Problema isi are originea in Balcani si aici trebuie sa actioneze preponderent Uniunea Europeana. Banii folositi pina acum sint destinati unor actiuni care nu au de a face cu cauzele traficului de persoane, ci doar cu efectele acestuia", spune Bindel. "Spre exemplu, ministerul britanic de externe a oferit fonduri pentru crearea unei baze de date cu toate ONG-urile active in combaterea prostitutiei infantile, in schimb exista mai putin de 20 de politisti in Londra ce se ocupa de problema traficului de persoane".

Statele balcanice stiu ca trebuie sa abordeze urgent chestiunea comertului cu carne vie daca vor sa aiba vreo sansa de aderare la Uniunea Europeana. Tratatul UE se refera explicit la aceasta problema, instituind standarde legislative si juridice in domeniu. In anul 2003, putine tari din regiune se apropie cit de cit de aceste standarde.

Una dintre sansele lor este intarirea cooperarii regionale. Primii pasi au fost deja facuti. In septembrie 2002, Initiativa Sud-Est Europeana pentru Coombaterea Crimei Trans-frontaliere (SECI), un centru cu sediul la Bucuresti, a lansat prima initiativa zonasa de combatere a traficului de persoane. Avind numele de cod Mirage, initiativa presupune colaborarea fortelor de politie din zece tari, printre care Albania, Bosnia, Bulgaria, Romania, Croatia, Macedonia, Grecia si misiunea ONU in Kosovo. Pina in ianuarie 2003, operatiunea Mirage a presupus organizarea a peste 20 de mii de raiduri in cluburi de noapte, discoteci, restaurante sau puncte vamale din intreaga regiune balcanica. Au fost astfel identificate 237 de victime ale traficului de persoane iar 293 de criminali au fost arestati. Dar daca Mirage a fost o actiune cu efect limitat, ea a aratat in schimb cit de corupte sint sistemele politienesti din majoritatea statelor balcanice. Nu de putine ori s-a descoperit ca ofiteri de politie sint direct implicati in organizarea si coordonarea retelelor de trafic. Este o concluzie grava dar care arata de unde trebuie inceput pentru a se reusi eficient combaterea acestui flagel numit traficul de carne vie.

Raportul a fost coordonat de Paul Radu (Romania) si editat de David Quin, de la biroul IWPR din Londra. La intocmirea lui au mai contribuit Stefan Candea si Sorin Ozon (Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatii), Julie Harbin si Nidzara Ahmetasevici in Bosnia, Gazmend Kapllan in Grecia, Milorad Ivanovici in Serbia, Kaca Krsmanovici si Boris Darmanovici in Muntenegru, Zylyftar Bregu in Albania, Zoran Jachev in Macedonia si Fatmire Terdevci in Kosovo.