Marti, 29 Iulie 2003: Oameni ai Securitãtii, traficanti de droguri
|
Un flagrant organizat de Politie si Parchet în Bucuresti a scos la ivealã implicarea încã puternicã a unor oameni care au lucrat pentru companiile fostei Securitãti în retele de crimã organizatã. Gheorghe Schiopârlan si Cristinel Teddy Georgescu au fost trimisi în judecatã pentru trafic de droguri, mai precis cocainã de o calitate deosebitã. Ei au dublã cetãtenie, româno-australianã, si au petrecut ani buni în Australia, înainte de ’89.
Schiopârlan
si Georgescu nu se aflã la prima condamnare legatã de droguri.
Schiopârlan a fost aproape de retele de crimã organizatã
(trafic cu pastile Viagra, trafic de masini si de droguri), dar totodatã
a lucrat din Australia cu firme ale Securitãtii. Toate afacerile ilegale
în care a fost amestecat sunt foarte aproape si de oameni implicati în
fosta Securitate.
Flagrant în miez de noapte
Gheorghe Schiopârlan si Cristinel Teddy Georgescu au fost trimisi în
judecatã la începutul lunii iulie, pentru trafic de droguri, si
riscã pânã la 20 de ani de închisoare. Rechizitoriul
este întocmit în urma unei actiuni a Directiei Antidrog din IGP,
împreunã cu procurori ai Parchetului de pe lângã CSJ
– Sectia Combatere a Criminalitãtii Organizate si Antidrog. Operatiunea
Politiei si a Parchetului a implicat si munca unui agent si a unui investigator,
ambii lucrând sub acoperire.
Întreaga afacere s-a derulat pe 16 iunie, când agentul sub acoperire
al politiei a luat legãtura cu Schiopârlan prin telefon, în
ceea ce privea o datorie neachitatã. Agentul l-a anuntat pe acesta cã
are banii datorati si cã-l asteaptã la Bucuresti sã facã
plata. Schiopârlan i-a rãspuns cã vine tocmai de la Craiova
si cã va lua legãtura cu el mai târziu. La ora 11 noaptea,
Schiopârlan a revenit cu un telefon, anuntând cã va mai întârzia.
Atunci, agentul sub acoperire i-a cerut sã aducã cu el si jumãtate
de kilogram „din aia albã”, referindu-se la cocainã.
Agentul a promis cã va plãti cu 20.000 de dolari cocaina, în
douã transe. Locul de întâlnire a fost stabilit pe o strãdutã
din Cotroceni, la câtiva pasi distantã de locuintele parlamentarilor
Radu Vasile si Vadim Tudor.
Traseul pungii cu cocainã
Schiopârlan si-a fãcut aparitia abia în jurul orei 2 noaptea,
când l-a sunat pe agentul politiei ca sã-l anunte cã se
îndreaptã cãtre locul de întâlnire din fata
Complexului Cotroceni, venind din directia Bulevardului 1 Mai. La numai un sfert
de orã de la discutia telefonicã, Schiopârlan a apãrut
în masina personalã, un Ford Scorpio. A coborât din dreapta
soferului, cu o pungã de plastic în mânã, în
masinã rãmânând douã persoane: fiul sãu
si un prieten din Pitesti. În acel moment au intervenit politistii, care
i-au imobilizat pe toti trei. Pachetul din punga lui Schiopârlan a fost
examinat de cãtre laboratorul IGP – continea jumãtate de
kilogram de cocainã, de o puritate de 70 la sutã.
Din declaratiile fiului lui Schiopârlan si ale pasagerului masinii, Eugen
Florea, s-a reconstituit traseul din acea searã al pungii cu cocainã:
Schiopârlan s-a oprit în drumul sãu la intrarea în
Pitesti, de unde l-a cules pe celãlalt pasager al masinii – Eugen
Florea, care a venit la Bucuresti cu un Audi de vânzare. Cele douã
masini s-au dus direct pe Strada Docentilor din Bucuresti, unde Schiopârlan
l-a întâlnit pe prietenul sãu, româno-australianul
Cristinel Georgescu. Acesta i-a dat punga de plastic în care mai târziu
s-a descoperit cocaina si a plecat cu masina Audi.
Descindere în Cotroceni
Schiopârlan si Georgescu au fiecare câte o versiune diferitã
a întregii povesti. Martorii din dosar, adicã agentul politiei,
bãiatul lui Schiopârlan si Eugen Florea, sustin însã
povestea de mai sus. Desigur cã pasagerii masinii lui Schiopârlan
sustin cã nu stiau cã în punga respectivã se afla
cocainã, dar amândoi afirmã cã Georgescu i-a dat
în seara aceea punga lui Schiopârlan, iar acesta a plecat direct
spre Cotroceni.
Am discutat si cu tatãl lui Cristinel Georgescu, care îl gãzduia
pe acesta în vila lui de pe Strada Docentilor în noaptea aceea.
Georgescu senior afirmã cã masina adusã de la Pitesti era
pentru el, dar numai ca împrumut, si cã el nu stia nimic despre
întreaga afacere. Casa lui a fost rãscolitã dupã
organizarea flagrantului de cãtre politie. „Nu pot sã cred
cã fiul meu este implicat în asa ceva!”, ne-a declarat acesta.
Traficanti cu state vechi
Georgescu si Schiopârlan nu sunt la prima tranzactie de acest fel. Împreunã
cu agentul politiei, cei doi au vândut în ultima lunã peste
10.000 de pastile de ecstasy, douã kilograme de cannabis si alte câteva
sute de grame de cocainã. Agentul afirmã cã cel care procura
drogurile era Cristinel Georgescu, iar Schiopârlan se ocupa cu gãsirea
clientilor. Pentru drogurile din ultima lunã, un intermediar fidel era
un DJ dintr-o discotecã bucuresteanã, care îsi gãsea
clientii în discotecã. (Stefan CÃndea, Sorin Ozon , sorinozon@crji.org,
stefancandea@crji.org)
Cocainã si calitate
Conform celui mai recent raport al institutiei americane DEA (Drug Enforcement
Administration) asupra evolutiei pietei de desfacere a cocainei, se relevã
faptul cã puritatea acestui drog a scãzut simtitor în ultimii
ani. Cocaina care provine din America de Sud atingea în 1998 o medie de
86 la sutã puritate. În ultimii ani, puritatea a scãzut
în 2001 la 69 la sutã. Cererea mare a acestui drog, cât si
retelele costisitoare de transport i-au fãcut pe marii traficanti sã
amestece marfa cu diferite chimicale. Un kilogram de cocainã costã
pe piata americanã aproape 30.000 de dolari. Vândutã la
gram, cocaina costã în medie între 60 si 90 de dolari.
Având în vedere pozitia geograficã a României în
comparatie cu Statele Unite, pretul si calitatea cocainei detinute de Schiopârlan
sunt cu adevãrat remarcabile. O puritate de 70 la sutã pentru
numai 20.000 de dolari indicã faptul cã Schiopârlan si Georgescu
erau într-adevãr „prima mânã” în
reteaua de distributie, primind marfa direct din afara tãrii.
Finul lui Ionut Dolãnescu
Schiopârlan este printre altele finul si bunul prieten al cântãretului
de muzicã popularã Ionut Dolãnescu, care a cântat
pentru mult timp în Australia si sub numele de Yannis Dolan. Contactat
telefonic, acesta ne-a declarat cã nu stia de problemele lui Schiopârlan:
„Eu îl stiu de mult timp pe Schiopârlan, l-am cunoscut în
Australia, în casa tatãlui meu, în timpul unui turneu muzical.
Este un iubitor de muzicã traditionalã româneascã”.
Parlamentarul Ion Dolãnescu nu a vrut sã comenteze prea mult pe
marginea relatiei sale cu Schiopârlan: „Îl cunosc din ’87,
din Australia. Nu încercati sã mã implicati pe mine în
toatã povestea asta. Fiecare a avut drumurile lui”. Trebuie sã
mentionãm aici cã, în urmã cu un an, am mai purtat
o discutie cu Ionut Dolãnescu despre o problemã pe care sotia
sa M. Dolãnescu a avut-o în Australia, legatã tot de droguri.
Existau informatii atunci cã sotia sa a fost implicatã într-o
actiune a politiei australiene, fiind urmãritã pentru detinerea
unei cantitãti mari de droguri. Ea a fost retinutã si cercetatã
în stare de libertate pentru cã a plãtit o cautiune substantialã.
Surse din comunitatea românã din Australia ne-au declarat cã
aceasta a apucat sã arunce drogurile din masinã înainte
ca politia sã intervinã. Mai mult, se vorbea despre legãtura
dintre aceasta si un cunoscut traficant de droguri român, poreclit Fantomas.
Afaceri cu Securitatea
George Georgescu, tatãl lui Cristinel Teddy, s-a instalat în Australia
înaintea fiului sãu.
În 1983, Georgescu senior s-a asociat la Melbourne cu un politician local,
Rod Atkinson, cu care a înfiintat firma Argus Metal Marketing si un restaurant
cu specific românesc – Bucuresti. Din declaratiile lui, afacerile
au mers strunã între 1983 si 1986. Afaceri care, în mod ciudat,
s-au desfãsurat tot cu România, unde Argus MM a deschis si o filialã.
În firmã a fost cooptat si Schiopârlan, pentru cã
acesta cunostea limba englezã si se pricepea la detalii tehnice pentru
sustinerea sistemului de comunicatii al firmei.
ComerT. Relatiile dintre cei doi au fost cordiale la început, Georgescu
fiind nasul primei fete a lui Schiopârlan. Ulterior însã,
relatiile dintre angajati si Georgescu s-au înrãutãtit.
El l-a concediat în ’85 pe Schiopârlan, pentru cã ar
fi încercat sã facã afaceri necurate cu firme ale Securitãtii
si cu ambasadorul României în Australia. Schiopârlan s-ar
fi deplasat destul de des la Constanta împreunã cu ambasadorul
Cristache. Georgescu sustine cã a fãcut fatã unor presiuni
puternice pentru a trafica prin intermediul firmei sale armament si droguri.
Georgescu spune cã presiunile veneau de la ambasadorul României
deoarece firma australianã transporta mari cantitãti de fier din
Portul Constanta în diferite locatii de pe glob. Afacerea a fost îngropatã
definitiv în ’86. Dupã tot felul de drumuri între România,
Australia si Statele Unite, în ’96 Georgescu s-a întors definitiv
în România, în vila sa de pe Strada Docentilor.
Filialà În BucureSti. Aceasta a fost versiunea sustinutã
de Georgescu. Din surse independente am aflat însã cã Argus
Metal Marketing s-a ocupat si cu afaceri murdare, dirijate de la Bucuresti.
Din actele noastre rezultã cã în 1984, Argus MM a deschis
o filialã la Bucuresti, cu sediul în Hotelul Capsa. Ea avea relatii
cu toate firmele de comert exterior ale Securitãtii, cât si cu
firme din Elvetia sau Orientul Mijlociu. Principalul sãu obiect de activitate
era transportul diferitelor produse din fier sau otel. La deschiderea firmei
a venit în tarã si Rod Atkinson, politician din Melbourne si chiar
primar pentru o scurtã perioadã de timp. Georgescu a fost numit
directorul filialei din Bucuresti. Pentru aceasta, firma australianã
plãtea taxe de peste 1.300 de dolari pe lunã. Este de neînteles
cum un emigrant politic precum Georgescu s-a putut întoarce în tarã
cu o cetãtenie strãinã si derula afaceri cu compania Securitãtii.
Lucruri ilegale. Totodatã, surse din comunitatea românã
din Melbourne ne-au declarat cã la Restaurantul Bucuresti, cea de-a doua
afacere a grupului Georgescu – Schiopârlan, se strângeau o
multime de borfasi din zonã, pentru a pune la cale diverse escrocherii.
Una dintre escrocherii era clubul de spiritism, prin care australienii erau
pãcãliti frecvent. O altã afacere era organizarea în
subsolul restaurantului a jocurilor ilegale de barbut.
Într-o discutie purtatã cu Schiopârlan, acesta admitea cã
s-a ocupat si cu lucruri ilegale în Australia, dar ne-a dat de înteles
cã reteaua era organizatã cu stiinta fostei Securitãti.
El a ajuns la începutul anilor ’80 în Australia plecând
din Japonia. Schiopârlan sustine cã dupã ’90 retelele
s-au destrãmat, multi dintre românii care au avut probleme în
Australia întorcându-se în tarã. Din câte s-a
vãzut din actiunea politiei de la începutul lunii iulie, reteaua
în care a fost implicat Schiopârlan functioneazã încã
foarte bine, tocmai în domeniul drogurilor. Din informatiile noastre,
cocaina capturatã a intrat în tarã prin
Aeroportul Otopeni.
Schiopârlan si Georgescu s-au cunoscut în Australia
Desi în primele momente ale anchetei din România, Schiopârlan
declara cã nu-l cunoaste pe Georgescu, acestia sunt prieteni buni de
peste 20 de ani. Ei se cunosc încã din 1981, din Australia, unde
pe atunci erau proaspãt emigranti. Acolo, ambii au fost condamnati în
1990 pentru trafic de droguri. Ei au ispãsit atunci o pedeapsã
de 4 ani, fiind închisi la Melbourne. La acel moment, Schiopârlan
conducea un hotel în Melbourne, George Hotel, centru al tranzactiilor
cu droguri din acea zonã.
Faima românilor
Traficantii de droguri români din Australia au ajuns în topul statisticilor
politiei în ceea ce priveste eficacitatea, în anii ’80-’90.
Diferitele materiale care se referã la acea perioadã subliniazã
eficacitatea retelelor românesti, organizate de cãtre persoane
apropiate structurilor fostei Securitãti. Din timp în timp, în
sânul comunitãtii românesti din Australia au izbucnit diferite
scandaluri, în care oficiali români sau chiar preoti erau acuzati
de implicare în traficul de droguri si în retele de crimã
organizatã.
Proaspãt gratiati
Conform unui acord între România si Australia, la sfârsitul
anilor ’70, în Australia au fost trimisi peste 10.000 de muncitori
români, care sã lucreze în conditii foarte grele la cãile
ferate din nordul continentului. Majoritatea erau fosti delincventi de drept
comun, cu pedepse de pânã la cinci ani în tarã, proaspãt
gratiati. Ei s-au rãspândit în urmãtorii ani prin
Australia. Mai mult, foste cadre ale Securitãtii care activau în
acea perioadã în Australia ne-au declarat cã turneul oficial
a lui Ceausescu de la mijlocul anilor ’80 din Australia a fost sponsorizat
din activitãtile de contrabandã coordonate de fosta Securitate
pe teritoriul australian, inclusiv traficul de droguri. (Stefan Candea, Sorin
Ozon).
Afacerea
„Viagra”
În anul 1997, Gheorghe Schiopârlan si avocatul Anton Pusztai, ungur
stabilit în Australia, au început sã vândã pastile
de Viagra prin Internet. Toatã afacerea se derula prin firma lui Schiopârlan,
Romsoft, din orãselul australian Geelong. Afacerea a prosperat rapid
deoarece clientii care apelau la serviciile firmei lui Schiopârlan rãmâneau
anonimi si nu erau nevoiti sã treacã printr-un control medical
jenant, consultatia fiind oferitã de la distantã. La sfârsitul
lui ’97, afacerea s-a mutat pe insula australianã Norfolk Island,
unde mãrfurile sunt scutite de taxe si astfel a luat fiintã o
firmã nouã: Norfolk Men’s Clinic.
Afacerea se extinde si în SUA
Dupã nici un an, afacerea a depãsit granitele australiene ajungând
în Statele Unite, unde a fost deschisã o filialã a Norfolk
Men’s Clinic în Clanton, statul Alabama. Pentru clientii de aici
a fost folosit un medic american, sub a cãrui semnãturã
se eliberau medicamentele. Dar, conform Ministerului de Justitie american, acesta
avea limitate drepturile în ceea ce priveste consultatiile. Pentru a înlãtura
problema ivitã, Schiopârlan a venit cu ideea de a deschide o firmã
paravan în România, unde putea gãsi cu usurintã si
un medic atestat. Medicul s-a oferit sã ofere consultatii medicale prin
Internet, fãrã a vedea pacientul, doar în baza unui formular
completat de pacient.
Si în România
Astfel, în toamna lui ’98, Schiopârlan si Pusztai vin la Bucuresti,
unde împreunã cu noul lor partener, Florin Calapod, fost lucrãtor
al Securitãtii si sef al UM 0215, si un medic militar cu gradul de colonel
pun la cale afacerea. La initiativa lui Schiopârlan ia fiintã în
România firma Norfolk SRL, cu sediul la Sexy Club. El se retrage din afacere
în vara lui 2000, când aflã cã pe numele Pusztai,
FBI emisese un mandat de arestare pentru vânzarea ilegalã a pastilelor
Viagra pe teritoriul american. Pusztai a stat ascuns în România
pânã la începutul anului 2001, când a plecat în
Germania, unde a si fost arestat. Cazul a fost finalizat în Statele Unite,
unde Pusztai a primit o pedeapsã cu închisoarea si s-a stabilit
un prejudiciu de milioane de dolari. De subliniat faptul cã fiul lui
Pusztai declara cã tatãl sãu intra si iesea din tarã
prin zona de protocol a Aeroportului Otopeni, fãrã sã fie
controlat, desi avea un mandat international de arestare pe numele sãu.
Firmele lui Schiopârlan
La ora actualã, Gheorghe Schiopârlan figureazã ca actionar
în douã firme românesti: Norfolk SRL si Compania Costin Mãrculescu
SRL. Prima, o societate comercialã de activitãti de consultare
pentru afaceri si management, îi mai are ca actionari pe fostul sef al
UM 0215 Florin Calapod si pe Elena Necula. Cea de-a doua firmã se ocupã
cu „alte activitãti de servicii prestate întreprinderilor”
si beneficiazã de acelasi actionariat plus actorul Costin Mãrculescu,
care detine 55% din capitalul social.
Trafic cu masini spre Republica Moldova
În ianuarie 2001, Schiopârlan a anuntat politia cã i s-a furat autoturismul marca BMW 730. Masina era asiguratã pentru 1,4 miliarde de lei, bani pe care urma sã-i recupereze de la firma de asigurãri. Politistii au descoperit cã Schiopârlan intrase în complicitate cu membrii unei retele de hoti de masini de lux. Acestia, cu împuternicire de la proprietari, duceau masinile în Republica Moldova, unde le vindeau si le schimbau identitatea. Când primeau cheile si asigurarea cã masinile au fost înstrãinate, proprietarii reclamau furtul, iar firmele de asigurãri îi despãgubeau. Schiopârlan a fost arestat sub acuzatiile de fals în declaratii si tentativã de înselãciune. Avocatul sãu în primã fazã a fost colonelul în rezervã Ion Soricicã, fost sef al Brigãzii de Politie Rutierã Bucuresti.