Gheara 1

Arhiva

Partea 1: Radiografia unui sistem de tip mafiot

Nicu Ghearã e asociat cu Mafia chinezã
În vreme ce milioane de români sunt cocosati de impozite, statul închide ochii la afaceri tenebroase, lãsându-se pãgubit cu sume ametitoare. De aceastã stare profitã oameni de afaceri care strâng averi colosale din economia subteranã.

Azi vã prezentãm legãturile lui Nicu Ghearã cu Mafia chinezã cristalizatã în România. Sunt legãturi care reies dintr-o anchetã jurnalisticã. Tenebrele lumii interlope din România nu pot fi descâlcite însã decât de autoritãtile statului.

Ghearã s-a asociat cu Mafia chinezã

Temutul om de afaceri obtine venituri fabuloase în angroul Europa, raiul evazionistilor chinezi unde statul nu are nici o autoritate
„Jurnalul National” dezvãluie legãturi si întâmplãri care se petrec de ani în sir sub privirile contemplative ale autoritãtilor. Acestea sunt numai semnalele unei investigatii gazetãresti. Restul e treaba institutiilor Statului. Garda Financiarã, Politia, Parchetul tolereazã o lume interlopã, care afecteazã direct sau indirect zeci de mii de români, si care mai ales aruncã România într-o stare de promiscuitate absolutã.
Retelele create de mafia italianã, sindicatele chinezesti sau „mafia rosie” ruseascã includ de ani buni si tara noastrã. Toate aceste grupãri si-au creat celule în România, cooptând inclusiv cetãteni români în rândurile lor.
Acest material face radiografia unei lumi ascunse, o lume în care membri ai unor grupãri internationale de crimã organizatã si oameni de afaceri români stau la aceeasi masã.
Figura centralã a acestei investigatii jurnalistice este Nicu Ghearã (47 de ani, aromân, nãscut la Medgidia), un personaj al cãrui nume s-a fãcut remarcat în ultimii ani în industria modellingului, în sport, în mass-media, dar si în cele mai mari scandaluri din lumea interlopã autohtonã.
Numele Nicu Ghearã este legat de mai toate evenimentele mondene din România. Emisiuni sportive pe postul national de televiziune, concursuri de Miss România sau festivaluri de modã au loc sub umbrela acestuia si a anturajului sãu. Însã imperiul creat de Nicu Ghearã are si laturi mai ascunse.
Dezvoltarea acestui imperiu terifiant nu ar fi fost posibilã fãrã complicitatea unor importanti politicieni, politisti si procurori. Dacã acestia nu cedau fricii sau tentatiilor materiale, Nicu Ghearã nu putea ajunge un fel de sperietoare nationalã.
De fapt, politicienii, politistii si procurorii corupti sunt mai vinovati decât Ghearã însusi. Cãci dacã nu era Ghearã, se gãsea desigur altcineva care sã ocupe aceeasi zonã subteranã a societãtii. Nicu Ghearã este produsul unui sistem corupt si bolnav, iar solutia de a depãsi acest infern este curãtirea acestui sistem.
Este exact mesajul pe care tocmai ni l-a transmis, scrâsnind din dinti, ambasadorul SUA la Bucuresti, Michael Guest. Diplomatul american a remarcat cosmarul care, provocat de niste indivizi dubiosi, îi striveste pe cetãtenii acestei tãri: „Românii trãiesc ca într-o tarã strãinã”. (Stefan Candea, Paul Cristian Radu)

Stat în stat: - Cuibul de viespi: angroul Europa

Vã prezentãm o asociere periculoasã între Ghearã si chinezul Ye Feng, zis Fun. Feng este temut printre chinezi, iar imaginea pe care si-a clãdit-o este cea a mafiotului modern: mic si solid, îmbrãcat la costum negru, ochelari de soare de aceeasi culoare, cu pãrul lung prins în coadã si conducând un Jaguar negru strãlucitor.
Nicu Ghearã a intrat în contact cu chinezii prin intermediul afacerilor din Complexul comercial angro Europa, situat în Voluntari, la marginea Bucurestiului. Ghearã a preluat practic o parte din afacerea initiatã de fostul sef al Directiei Pasapoarte si Strãini, colonelul Constantin Salitrã. Ofiterul a murit în circumstante bizare, într-un accident de masinã, si astfel Nicu Ghearã a pus mâna pe afacerile cu chinezi.

Sclavi moderni

Micii comercianti se încadrau si încã se mai încadreazã în tiparele sclavilor moderni. Ei primesc sub formã de împrumut în China suma necesarã cãlãtoriei pânã în România, un anumit lot de marfã si banii pentru perfectarea actelor sau pentru cãlãuze, în cazul în care ajung ilegal în tarã.
Dupã ce se instaleazã aici, chinezii trebuie sã restituie banii celor care i-au împrumutat, cu dobânzile aferente. Cei care nu respectã întelegerea sunt aspru pedepsiti. Pentru aceasta, grupurile de crimã organizatã din China, care dirijeazã întreaga afacere, au reprezentanti de încredere în România. Acestia s-au grupat si ei pe zone de interese si regiuni de provenientã.

Gruparea „Rândunica”

O astfel de grupare, foarte puternicã încã din anii 1993-1994, era gruparea „Rândunica” – poreclitã asa dupã sefa Guo Yanping. „Rândunica” avea la dispozitie pe plan local o trupã de soc, formatã la început numai din chinezi, iar în China spatele era acoperit de apartenenta la un sindicat al crimei din Beijing si ceva rude printre autoritãtiile comuniste. Trupa de soc era formatã din cei trei frati Chen si Ye Feng. Fratii Chen au participat la diferite actiuni tipic mafiote: crime, luãri de ostatici si colectãri de taxe de protectie.
În 1994, gruparea „Rândunica” fãcea legea printre chinezi, cu pusca în mânã. Multe dintre cadavrele de chinezi descoperite în valize sau fierte pânã la dezosare poartã semnãtura acestei grupãri. La momentul acesta, nici unul dintre fratii Chen nu se mai aflã în Bucuresti. Singurul care a rãmas foarte bine înfipt în Capitalã este Ye Feng. El trecea la un moment dat drept bodyguardul „Rândunicii”.

SRL-urile lui Ye Feng

Din surse sigure reiese cã Ye Feng se aflã în România din 1992. S-a apucat imediat de afaceri si a activat în gruparea „Rândunica” pentru mai multi ani. Primele firme în care apare el sunt înregistrate în anul 1997. Este vorba despre SRL-urile Four Stars Trade si August 2000.

Chinezul din Cochirleanca

Hu Anrong, partenerul de afaceri al lui Ye Feng, meritã un pic mai multã atentie, pentru cã la ora actualã este fugit din tarã. El si-a înfiintat mai multe firme, printre care una în judetul Buzãu, în comuna Cochirleanca, iar alta împreunã cu un sirian din Bucuresti. Chinezii din Capitalã îl cunosc însã pe Hu Anrong din alte împrejurãri. El a încasat fãrã chitantã de la comerciantii din Complexul angro Niro (situat tot la marginea Bucurestiului) peste 500.000 de dolari, dupã care a dispãrut fãrã urmã. Compatriotii sãi îl mai cautã si acum sã-si recupereze banii.

Conexiunea Ye Feng – Nicu Ghearã

În 1998, Feng decide cã trebuie sã-si mãreascã portofoliul cu o firmã. Înfiinteazã o casã de schimb, denumitã sugestiv „Punguta cu doi bani”, unde este coactionar cu o companie care nu a putut fi localizatã la Registrul Comertului si cu sediul acasã la Feng. Este vorba despre Alimex Com, mentionatã ca operator de turism pe Internet.
Dar anul 2002 îi aduce, se pare, cea mai profitabilã afacere. Ye Feng se asociazã indirect cu Nicu Ghearã, în firma City Town – un alt angro pentru comerciantii chinezi. Feng este direct asociat cu Margareta Mihaela Ghearã (sotia lui Nicu Ghearã) si cu Nicolae Daniel Pepy, cunoscut ca mâna dreaptã a lui Ghearã. Astfel, Feng, cunoscut pentru diferite asocieri cu crima organizatã localã, a ajuns sã împartã pierderile si beneficiile din afaceri direct cu Nicu Ghearã.

Rãfuieli cu Dumitru-„Niro”

În acest context, trebuie mentionat faptul cã, de câtiva ani, existã o rivalitate care a dus chiar la bãtãi violente între gruparea lui Nicu Ghearã si un fost asociat al colonelului Salitrã, Nicu Dumitru, zis „Niro”. Cel din urmã s-a retras din Complexul Europa la moartea fostului partener, dar si-a deschis tot un angro pentru chinezi.
În fapt, „Niro” este asociat cu personaje importante ale comunitãtii chinezesti de afaceri din România, cum ar fi Xiaoping, seful Asociatiei oamenilor de afaceri chinezi în România. Mai mult, „Niro” cãlãtoreste frecvent în China, unde si-a fãcut contacte politice si de afaceri. Ascensiunea lui „Niro” l-a determinat pe Ghearã sã se asocieze cu Feng, în speranta cã va avea astfel sub control o parte din comunitatea chinezeascã.

City Town – angro de evazionisti

Chinezii cu standuri în City Town ne-au explicat cam în ce constã afacerea lui Feng. Ei plãtesc lunar aproape 600 de dolari chirie pe fiecare stand, dar facturã li se elibereazã numai pentru 50 de dolari. Astfel, cei câteva sute de chinezi care au standuri în acest angro sunt obligati sã devinã la rându-le evazionisti, pentru cã diferenta de pret trebuie acoperitã de undeva. Ea provine din vânzãrile nedeclarate de marfã.
Ye Feng strânge sute de mii de dolari lunar, numai din chiriile pentru standuri si depozite, pe care nu îi declarã niciunde. Controalele care se fac în angroul sãu, ca si în întregul Complex Europa, sunt sortite încã de la început esecului. Cei care controleazã sunt tinuti la poartã pânã când chinezii primesc avertismentul, îsi strâng marfa si trag obloanele. Ei pãrãsesc în grabã angroul pe poarta din spate, unde, ca prin minune, nu îi asteaptã nici Politia, nici Garda Financiarã si nici alte organe de control.

Iubitori de Spania

Ye Feng mai are un punct comun cu Ghearã. Chinezul face dese deplasãri în Spania, unde are si o sotie, iar Nicu Ghearã detine în Spania o casã, la Ibiza, în Insulele Baleare. Potrivit unor chinezi care au lucrat cu Feng, acesta ar transporta mari sume de bani cash în Spania, unde a cumpãrat deja câteva proprietãti.

Sindicatele crimei: Vânati în China, SUA si Canada, mafiotii au nãvãlit în Europa de Est

Valurile de chinezi ce au intrat în România pentru a face afaceri dupã 1989 au adus cu ele si o seamã de grupãri de crimã organizatã. Aceste grupãri nu au nimic de-a face cu triadele chinezesti, care îsi au bazele în Hong Kong sau Macao, ci provin din China continentalã. Practic, fiecare provincie chinezã îsi are propriile „societãti negre”, cum mai sunt denumite sindicatele criminale chinezesti. Din acestea fac parte si fosti politisti sau chiar politicieni comunisti din cadrul guvernelor locale din regiunile Chinei.
La sfârsitul anului 2000, aceste societãti criminale luaserã o asemenea amploare încât Guvernul chinez a mobilizat nu mai putin de un milion de politisti pentru a le combate. Lupta anticrimã s-a desfãsurat în cadrul operatiunii numite oficial „Atacarea si suprimarea Societãtilor Negre si a criminalilor”. Aceastã operatiune politieneascã i-a determinat pe multi membri ai sindicatelor criminale sã fugã din China. Destinatia preferatã a fugarilor a fost continentul nord-american (SUA si Canada).
Dupã întãrirea mãsurilor de securitate în urma atentatelor de la 11 septembrie 2001, multi criminali chinezi s-au orientat spre Europa de Est, unde fortele politienesti nu sunt încã pregãtite sã combatã eficient crima organizatã. România a devenit una dintre destinatiile favorite ale chinezilor, care fie s-au stabilit aici, fie au migrat mai departe spre Europa Occidentalã.
Potrivit expertilor ONU în domeniul crimei organizate, sindicatele chinezesti sunt specializate în trafic international de droguri si traficul de fiinte umane. În România, expansiunea sindicatelor chinezesti a fost facilitatã de faptul cã peste 10.000 de chinezi au venit sã facã afaceri, dar nu s-au putut adapta conditiilor de aici.

Afaceri marca Feng: Garajele de pe malul lacului

Mergând pe urmele afacerilor lui Feng, am descoperit o activitate mai putin cunoscutã a acestuia. Ea nu este înregistratã pe numele sãu si este total învãluitã în mister. Este vorba de un fost garaj auto de pe malul lacului Fundeni, mai precis pe Strada Zalelor. Ca sã ajungi la intrarea în acest garaj misterios, trebuie sã traversezi un câmp de gunoaie de la marginea unor ghetouri din Doamna Ghica.

Tirurile misterioase

Locul este aparent pãrãsit, dar o pândã de câteva ore ne-a dezvãluit o activitate intensã. Cel putin o datã pe orã, pe platforma garajului sosesc tiruri de marfã, precedate întotdeauna de taxiuri, care au rolul de a deschide calea. Tirurile sunt parcate pe platforma generoasã, unde în fiecare zi stationeazã cel putin cinci astfel de vehicule. În depãrtare se poate distinge o halã înaltã, mâncatã de ruginã, în fata cãreia sunt trase tirurile de marfã si partial descãrcate, înainte de a pãrãsi garajul.

Jeep-ul marca „Space Olimp”

O astfel de vânzolealã este cel putin ciudatã, având în vedere cã locul nu aratã a depozit de marfã, fiind lãsat în totalã paraginã, iar zona în care este situat nu poate fi caracterizatã nici pe departe ca una comercialã. Doar la intrarea în garaj, pãzitã cu strãsnicie, a crescut o vilã încãpãtoare cu curte, vopsitã într-un roz strident. Din câte ne-au spus cei care se perindã prin zonã, Feng pare a locui în aceastã vilã. „Este un chinez mai îndesat, cu pãrul prins în coadã, care vine în fiecare searã aici”, ne-a mãrturisit un bãtrân care scormoneste toatã ziua prin gunoaie. În garaj si în curtea vilei se perindã, de asemenea, o multime de chinezi.
Pe lângã tirurile care asteaptã ordonate sã fie descãrcate, am putut observa parcat si un Jeep inscriptionat cu „Space Olimp” – proprietate a lui Nicu Ghearã.

Contrabandisti, ilegalisti si „pachete de muschi”

Surse din cadrul comunitãtii chineze din Bucuresti ne-au declarat cã garajul respectiv este folosit de Feng pentru diferite operatiuni de contrabandã, inclusiv cele care ar interesa Brigada Antidrog de la Directia de Combatere a Crimei Organizate si Coruptiei (DCCOC). Potrivit acelorasi surse, în perimetrul respectiv ar fi adãpostiti cetãteni chinezi aflati ilegal în tarã, înainte de a face rost de acte, dar si „pachete de muschi” aduse din tarã pentru firmele de pazã si protectie subordonate lui Nicu Ghearã.

Vecini de garaj: Ye Feng si PSD-istul Bosânceanu

Am cercetat în amãnunt problema garajului unde pare a se afla cartierul general. Garajul de la marginea lacului Fundeni face parte din fosta societate Transcom, convertitã dupã Revolutie în douã companii de transport. Este vorba de firmele Transport Gherase si Transport Colentina, care au fiecare ca bazã un garaj. Cele douã garaje, la fel de încãpãtoare, se aflã la micã distantã unul de altul. Primul este pe Soseaua Gherase, al doilea pe Strada Zalelor, la câteva sute de metri.
BOSÃNCEANU. Firma Transport Gherase este detinutã în proportie de peste 90 la sutã de firma Histria International, care se aflã în proprietatea familiei Bosânceanu de la Constanta si a unui off-shore cipriot, Dhube Shipping Ltd. Gheorghe Bosânceanu detine la ora actualã mai multe companii de transport rutier si maritim. De asemnenea, el a pus mâna si pe Santierul Naval Constanta, pe care l-a cumpãrat tot prin off-shore-ul cipriot. Bosânceanu este membru de seamã al PSD si sponsor local al partidului. Printre altele, el detine clubul de fotbal Farul Constanta.
YE FENG. Firma Transport Colentina, care detine garajul de la marginea lacului, are ca actionari douã persoane juridice: SIF Muntenia si Asociatia Trans Zalelor, cât si un actionar tip listã, care detine 22 la sutã din companie. Din informatiile noastre, Feng detine compania prin intermediul unui individ certat cu legea, G. Gheorghe. La sediul firmei, Feng era cunoscut, iar secretara ne-a îndemnat sã-l contactãm direct la garajul de la marginea lacului, unde petrece destul de mult timp. Ne-a sãrit în ochi un amãnunt: directorul general al firmei Transport Colentina, Marin Stefan, nãscut în localitatea Fierbinti, are aceeasi adresã cu cea pe care o foloseste Feng pentru firmele sale: Strada Chirstigiilor, bloc P36! (Stefan Candea, Paul Cristian Radu)
Pentru orice informatie, sugestie sau comentariu pe aceastã temã vã stau la dispozitie douã adrese de e-mail: stefancandea@crji.org, paulradu@crji.org