Luni, 24 Februarie 2003: Terorist fabricat de fosta ”doi s-un sfert”
Sorin Ozon, Stefan Candea, Paul Cristian Radu
|
UM
0962 a distrus viata unui român
În noiembrie 2002, unitatea condusã de generalul Ardeleanu a pus
Europa pe jar, bazându-se pe „o sursã sigurã”.
De fapt, „sursa sigurã” era o anonimã. Victimã:
Florin Pãdure, un român stabilit la Leipzig.
„Turnat” cã vrea sã saboteze Summit-ul de la Praga, omul a fost „filat” de nemti, dar gãsit nevinovat.
Terorist fabricat de serviciul secret al Internelor
Viata
unui român stabilit în Germania a devenit un cosmar dupã
ce UM 0962 a pus Europa pe jar bazându-se pe o scrisoare anonimã
Stângãcia Directiei de Protectie Informativã a Ministerului
de Interne a declansat o operatiune internationalã de spionaj. Tinta:
Florin Pãdure, cetãtean român stabilit în Germania.
Conform documentelor emise de serviciul de informatii pomenit, Pãdure
ar fi urmat sã saboteze Summit-ul NATO de la Praga.
Caragiale scria în urmã cu mai bine de un veac: „Trebuie
sã ai curaj ca mine, trebuie sã o iscãlesti, o dãm
anonimã!”. Cine s-ar fi gândit însã cã,
în zilele noastre, memorabila frazã va descrie cu acuratete modul
de lucru al serviciilor secrete românesti? Rândurile urmãtoare
vã vor înfãtisa, în premierã, amãnunte
despre o operatiune secretã a serviciilor de informatii românesti
– operatiune care a pus pe jar, anapoda, autoritãtile din mai multe
tãri –, precum si felul în care, la 13 ani dupã Revolutie,
autoritãtile române încã vâneazã „teroristi”
în afara granitelor sale.
„Teroristul” Pãdure
Florin Pãdure este cetãtean român, are 33 de ani si trãieste
din anul 1995 în orasul german Leipzig. Pânã de curând,
Pãdure era unul dintre multii români care au fugit cãtre
o soartã mai bunã în vestul Europei. El a obtinut un loc
de muncã în Germania si chiar s-a cãsãtorit cu o
nemtoaicã. Viata pãrea cã s-a asezat pe un fãgas
normal pentru tânãrul român.
La sfârsitul anului trecut însã totul s-a schimbat în
mod radical. În luna noiembrie 2002, Florin Pãdure a fost unul
dintre cei mai vânati oameni de pe teritoriul german. Timp de 10 zile,
fiecare pas al lui Pãdure a fost monitorizat si înregistrat de
cãtre autoritãtile germane într-o amplã actiune de
urmãrire si supraveghere. Motivul? Pãdure era bãnuit la
acea datã cã ar intentiona organizarea si conducerea unei grupãri
teroriste! Ca urmare, telefoanele lui au fost interceptate, românul nostru
fiind filmat si fotografiat la fiecare pas.
Toate persoanele pe care le-a contactat în acest rãstimp au fost,
la rândul lor, tinute sub observatie, iar unele interogate. Monitorizarea
operativã al cãrei subiect a fost Pãdure a luat sfârsit
în seara de 21 noiembrie, chiar înainte de Summit-ul NATO de la
Praga, unde România a fost invitatã sã adere la aliantã.
„Tintã”: Summit-ul NATO de la Praga
Sã ascultãm povestea lui Florin Pãdure, spusã de
el însusi. „Politia germanã mi-a adus la cunostintã,
la începutul lui decembrie, cã am fost bãnuit de organizarea
unei retele teroriste, formatã din români stabiliti în Occident,
care au ca scop subminarea Summit-ului NATO de la Praga prin actiuni violente.
Am aflat si cã urma sã organizez câteva autoincendieri în
fata unor clãdiri oficiale. Toate acuzele acestea fuseserã venite
din România, prin Ambasada românã de la Praga. Autoritãtile
germane m-au urmãrit zi si noapte, mi-au urmãrit prietenii si
i-au interogat pe sefii mei de la lucru. Acum, când toate acestea s-au
sfârsit, si ei si-au dat seama cã au pierdut vremea de pomanã.
Eu însã am rãmas cu probleme imense pe cap. Sotia mea nu
stie ce sã mai creadã, ne certãm foarte des, prietenii
mei se uitã la mine lung, cu evidentã suspiciune. La serviciu
am fost anuntat cã nu mi se reînnoieste contractul, deci am rãmas
si fãrã loc de muncã. Sefu’ mi-a spus cã nu
mai are de lucru, dar eu stiu cã are. Si mai stiu cã el a fost
chestionat în legãturã cu mine si nu vrea sã aibã
probleme din cauza mea. Chiar dacã acum s-a lãmurit problema,
doar bãnuiala cã m-as putea ocupa cu asa ceva este înfricosãtoare
pentru ei. Aici, dupã 11 septembrie 2001, lumea a devenit foarte sensibilã
la orice se poate lega de terorism. Practic, viata mea a fost distrusã
din cauza demersurilor venite din România.”
Pe mâna românilor
Am confruntat povestea lui Florin Pãdure cu hârtiile oficiale ale
Politiei landului Saxonia. Aceste documente aratã cã, la data
de 8 noiembrie, politia landului a primit de la judecãtorul de instructie
mandat de a efectua o monitorizare de lungã duratã asupra lui
Pãdure, fiind permisã utilizarea de tehnicã operativã
ascunsã (audio, video etc.). Mandatul expira la 22 noiembrie.
Monitorizarea a început la 10 noiembrie, la ora 12:15, si a luat sfârsit
la 21 noiembrie, ora 20:30. Decizia judecãtorului de instructie a fost
motivatã de existenta unor informatii venite de la Ministerul de Interne
(MI) român, care indicã faptul cã Pãdure ar fi intentionat
sã organizeze actiuni violente de protest în timpul Summit-ului
de la Praga. Deci, singurele informatii pe care s-au bazat autoritãtile
germane au fost datele furnizate de MI român, care si-a clasificat informatorul
ca fiind „de mare încredere”.
Încrezãtori în sursa românã datã ca sigurã
de oficialitãtile de la Bucuresti, nemtii de la Oficiul de Criminalisticã
al landului Saxonia au mai fãcut o singurã verificare suplimentarã:
confirmarea adresei lui Pãdure.
Judecãtorul mentioneazã cã din moment ce aceastã
primã informatie venitã de la români a fost confirmatã,
atunci toate informatiile initiale ar putea fi veridice. Mai departe, judecãtorul
se aratã impresionat de o posibilã amenintare la adresa altor
persoane, ceea ce justificã o monitorizare de lungã duratã
si implicit restrângerea unor drepturi ale lui Pãdure.
Bucuresti-Leipzig via Praga
Înainte de a ajunge din România la autoritãtile germane,
informatiile referitoare la Pãdure au trecut prin Directia de Relatii
Internationale a MI si prin Ambasada României de la Praga. Pe 12 septembrie
2002, ofiterul de legãturã al MI din cadrul ambasadei a comunicat
datele primite sefului Politiei cehe. Desi în discutia telefonicã
avutã cu noi, Valentin Bãlan, ofiterul de legãturã
de la Praga, nu recunoaste acest lucru, documentele oficiale aratã clar
cã un contact oficial între partea românã si cea cehã
a fost stabilit la data de 12 septembrie 2002.
„Autoritãtile germane m-au urmãrit zi si noapte, mi-au urmãrit
prietenii si i-au interogat pe sefii mei de la lucru. Acum si ei si-au dat seama
cã au pierdut vremea de pomanã. Eu însã am rãmas
cu probleme imense pe cap” Florin Pãdure
Concluzia MI: Pãdure ar avea „nemultumiri”
Dupã ce a primit scrisoarea anonimã, unitatea de protectie a cadrelor
din MI a pornit la treabã. Dupã doar cinci zile, la Bucuresti
s-au strâns destule date care – în viziunea autoritãtilor
române – sã justifice o cercetare amãnuntitã
în judetul Neamt, locul de bastinã al lui Pãdure.
Dupã cercetarea efectuatã de autoritãtile din Neamt, acestea
au trimis, pe 11 iulie, un rãspuns la Bucuresti, mentionând cã
Pãdure nu se mai aflã în tarã de câtiva ani,
el fiind plecat în Germania. De asemenea, ofiterii din Neamt au informat
cã suspectul ar fi avut anumite „nemultumiri”.
Justificare: „Contextul politic international”
Despre ce fel de „nemultumiri” ale lui Florin Pãdure este
vorba, asta n-a mai precizat vigilentul ofiter al UM 0962. Cert este cã
la Bucuresti s-a decis transmiterea acestor date cãtre Politia cehã.
La 12 septembrie, seful acesteia a primit informatiile de la ofiterul român
de legãturã. O lunã mai târziu, Pãdure era
monitorizat nonstop de Departamentul Criminalisticã al landului Saxonia.
UM 0962 nu a gãsit practic, referitor la Pãdure, nici o informatie
care sã confirme cã scrisoarea anonimã detine informatii
coerente. Dar – afirmã ofiterii – „contextul politic
international în care a apãrut scrisoarea” a fãcut
ca aceasta sã fie luatã în seamã. Mai grav este faptul
cã Politia cehã si autoritãtile germane au primit asigurãri
din partea românilor cã informatorul MI este „întotdeauna
de încredere”. Ceea ce implica faptul cã MI cunostea identitatea
informatorului si, de asemenea, cã a mai lucrat cu acesta. Ceea ce nu
au stiut însã germanii si nici cehii este cã asa-zisul informator
era o scrisoare anonimã.
Turnãtoria anonimã: „Dusman al poporului”,
demascat de „un grup de revolutionari”
Mergând pe firul acestei informatii, am descoperit cã serviciul
de protectie internã al MI (fosta UM 0215, zisã si „doi
si-un sfert”) a initiat un dosar de urmãrire informativã
pe numele lui Florin Pãdure încã din 27 iunie 2002.
INDICII. Informatiile care au stat la baza deschiderii acestui dosar sunt cuprinse
într-o scrisoare anonimã, venitã pe adresa Ministerului
de Interne de la Bucuresti, mai precis pe adresa ministrului Ioan Rus. Scrisoarea
este semnatã „un grup de revolutionari” si redactatã
de cãtre o persoanã obisnuitã cu hârtogãria
politieneascã. Cel care a scris a lãsat o margine regulamentarã
în stânga, de mai multi centimetri, si a scris pe douã foi
separate, nu fatã-verso. Exact ca la declaratiile sau notele care sunt
atasate la dosarele de politie.
PERICULOS. Scrisoarea îl demascã într-un mod tovãrãsesc
pe Florin Pãdure, despre care se spune cã „a abandonat idealurile
Revolutiei din decembrie ’89” si cã doreste sã împiedice
România sã adere la NATO. Se mai spune acolo cã Pãdure
are anumite nemultumiri, pe care le-a manifestat în public, si cã
a fost un participant activ la Revolutie. Mai mult, se mentioneazã cã
acesta s-a lãudat cã detine o serie de casete video din timpul
Revolutiei, care ar putea compromite persoane importante dacã ar fi trimise
cãtre presã.
ANTI-NATO. În scrisoare se gãsesc toate informatiile ajunse la
autoritãtile germane, referitoare la actiunile de protest violente, la
organizarea unei grupãri formate din români stabiliti în
Occident, la faptul cã Pãdure ar conduce aceastã grupare
si ar fi convins pe câtiva adepti sã-si dea foc la Praga în
timpul summit-ului.
MASINÃRIE. Pare incredibil, dar informatiile cuprinse într-o scrisoare
anonimã ajunsã la UM 0962, serviciul secret al MI – fostul
„doi si-un sfert” –, a pus în miscare un angrenaj infernal,
implicând mai multe servicii secrete, politii din câteva state,
tehnicã de supraveghere etc. Ca sã nu mai vorbim de banii contribuabilului
german, risipiti pentru a finanta o supraveghere de anvergurã, desfãsuratã
pe parcursul a 11 zile neîncetat.
Serviciu intern cu atributiuni externe?
Implicarea UM 0962 într-un caz cu ramificatii internationale este cel
putin suspectã, depãsind atributiunile serviciului secret al MI.
Practic, UM 0962 a fost înfiintatã în ianuarie 1990 la initiativa
lui Gelu Voican Voiculescu, viceprim-ministru în Guvernul Roman. La acea
datã, 400 de cadre ale Directoratului IV al Directiei Securitãtii
Statului si ale DSS Bucuresti au fost grupate sub denumirea UM 0215. Mai cunoscutã
sub numele „doi si-un sfert”, unitatea avea ca obiect de activitate
protectia cadrelor Ministerului de Interne. La comanda „doi si-un sfert”
s-au perindat o seamã de fosti ofiteri de Securitate si personaje controversate.
Între acestea îl amintim pe Florin Calapod, unul dintre sefii 0215,
care a intrat în afaceri vânzând Viagra pe Internet. În
1999, sub comanda generalului Ardeleanu, serviciul a fost reformat, devenind
UM 0962. Pe lângã atributiunile de protectie a cadrelor, noul serviciu
a fost abilitat si sã culeagã informatii de pe piata internã.